România se confruntă cu o creștere semnificativă a inflației, care a atins în luna aprilie 2024 un nivel record de 14,7%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta reprezintă o creștere substanțială față de aceeași perioadă a anului trecut, când rata inflației era de 10,1%.
Cauze și efecte
Principalele motive ale creșterii inflației sunt majorarea prețurilor la energie și alimente, efectele crizei energetice globale și conflictul din Ucraina. Prețurile la alimente au crescut cu 18%, fiind cele mai afectate produsele de bază precum pâinea, laptele și uleiul. De asemenea, costurile cu energia electrică și gazele naturale au crescut cu 25%, punând o presiune suplimentară asupra gospodăriilor și întreprinderilor.
Reacția autorităților
Banca Națională a României (BNR) a majorat rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în încercarea de a tempera inflația și a stabiliza economia. Cu toate acestea, măsura nu a fost suficientă pentru a contracara efectele negative resimțite de cetățeni. În plus, deprecierea leului față de euro și dolar a contribuit la creșterea costurilor importurilor, amplificând astfel presiunile inflaționiste.
Măsuri guvernamentale
Guvernul României a anunțat o serie de măsuri pentru a sprijini populația afectată de creșterea prețurilor, inclusiv subvenții pentru energie pentru familiile cu venituri mici și ajustări ale salariului minim. Ministrul de Finanțe, Florin Spătaru, a declarat: „Suntem conștienți de dificultățile cu care se confruntă cetățenii și întreprinderile și lucrăm intens pentru a implementa politici care să atenueze impactul inflației și să asigure stabilitatea economică.”
Prognoze economice
Economiștii prevăd că inflația ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, însă prognozează o posibilă stabilizare în a doua jumătate a anului 2024, pe măsură ce efectele măsurilor de politică monetară și fiscală se vor resimți mai clar în economie. Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a declarat: „Este esențial ca autoritățile să mențină un echilibru între combaterea inflației și susținerea creșterii economice.”
Reacția publicului
În ciuda măsurilor guvernamentale și a eforturilor BNR, mulți români continuă să simtă presiunea inflației în bugetele lor zilnice. Protestele recente din mai multe orașe ale țării reflectă nemulțumirea generală și solicitările pentru intervenții mai eficiente din partea autorităților.
Concluzie
Rămâne de văzut cum va evolua situația în următoarele luni și dacă măsurile adoptate vor reuși să aducă un echilibru necesar în economia românească, afectată de contextul internațional și de provocările interne.